Pe o stâncă foarte înaltă de o formă aparte şi pe o suprafaţă de 2,5 hectare aflată la nord-vest de Mănăstirea Sfântului Ştefan este zidită Mănăstirea Sfintei Treimi. Este cea mai greu accesibilă dintre Mănăstirile Meteorelor.

Urcarea la Mănăstire se făcea în trecut cu scări de funie suspendate şi cu năvodul. Astăzi accesul se face mergând pe jos din greu pentru a urca cele 140 de trepte săpate în piatră în anul 1925 care ne duc în siguranţă în vârful stâncii. În anul 1970 a fost construită şi o instalaţie de transport pe cablu pentru lucruri şi materiale necesare vieţii şi întreţinerii Mănăstirii.

Pelerinul vizitator zăreşte de la înălţime priveliştea fermecătoare, valea Kalambaka cu râul Pineios, muntele Koziaca şi munţii Hasia.

Mănăstirea Sfintei Treimi este considerată de specialişti ca fiind a treia Mănăstire ca vechime a Meteorelor. Primii pustnici care şi-au zidit aici locurile de nevoinţă trebuie să fi apărut pe la începutul veacului al XIV-lea. Mănăstirea a fost zidită în anul 1438 de către un oarecare monah Dometie, fapt însă neconfirmat. Au fost nevoie de 70 de ani pentru a fi urcate materialele şi a se zidi Mănăstirea. Dintr-o inscripţie şi din alte mărturii suntem înştiinţaţi că biserica principală a fost zidită la anii 1475-76, potrivit dealtfel şi cronologiei gravate şi aşezate în zidul exterior dinspre sud.

Mănăstirea are două biserici. Biserica principală şi biserica mică a Sfântului Ioan Înaintemergătorul. În anul 1909 bizantinologul N. Beis a descoperit într-o criptă 47 de manunscrise rare, care împreună cu manuscrisele Mănăstirilor Rusanu şi Anapavsas se păstrează, din anul 1953, în muzeul Mănăstirii Sfântului Ştefan.

Din nefericire bogata colecţie de obiecte sfinte a Mănăstirii a fost jefuită, iar biblioteca a fost incendiată în anii ocupaţiei germane şi italiene.

Între anii 1942 – 1961 Mănăstirea a rămas pustie, având ca rezultat dispariţia multora din odoarele, din icoanele şi din manuscrisele acesteia. În anul 1972 Mănăstirea a fost restaurată.

Telefon: +30 24320-22220